Material de referinta in istoria costumului si cea a umanitatii, blana a reflectat una din ocupatiile primordiale ale omului (vanatoarea) iar incarcata de valentele simbolice ale animalului ucis sau reprezentat o regasim in culturi ancestrale (de la animism pina la blana preotilor egipteni). In nord insa aceasta blana reflecta si conditiile climatice speciale, de la blana de lup din padurile europene (vezi Scufita Rosie) pina la cele din Tibet si Mongolia. Multe secole caldura a reprezentat un lux. Implicit si asigurarea ei pe timp de iarna in marile domenii senioriale (chiar si cuverturi din blana) sau in trasuri care nu beneficiau de sistemele de incalzire contemporane. Blana nu a fost un simbol de putere pina in secolul XX ci tipul de blana a fost asociat cu luxul. Iepure si oaie pentru cei mai putin avuti (ca in cojoacele populare romanesti), blanuri rare sau exotice pentru cei cu stare. Moda blanurilor (sau nebunia blanurilor) a venit in Europa din Rusia. Si e lesne de inteles de ce. In iernile totale rusesti blana a fost unicul mijloc de supravietuire contra frigului. Nici trupele lui Napoleon si nici cele ale lui Hitler nu au putut invinge iarna ruseasca. Dar acest material care reflecta o functie precisa in tari cu un climat rece a devenit moda acolo unde prima ratiune nu era cea functionala. La Paris la finele veacului al XIX-lea blana, purtata inainte mai ales sub forma de garnitura, devine total look. Altfel spus apar mantouri de blana cu caciuli si manson, purtate in egala masura de femei si barbati. Rand pe rand cate un animal este la moda - hermina, zibelina, vulpe, vizon, maimuta, marmota, astrahan, leopard si numeroase alte. Case mari de blanuri erau Fourrures Max sau Revillon. Intre timp conditiile de viata (si caldura) s-au schimbat, la fel si modul de a se imbraca al oamenilor. In anii 50-60 blana dobandeste un alt statut social si este alaturi de parfumuri unul din primele elemente ale modei pe cale de a se democratiza. In acea perioada nu orice femeie isi permitea Dior mai ales ca moda se schimba in fiecare an. O haina de vizon insa era o investitie sigura pentru multe femei si simbol al unui lux de care nu aveau parte zi de zi. Acest raport dintre blana si femei in acea perioada se regaseste in filmul Fur cu Nicole Kidman despre Diane Arbus. 
Iata insa ca era post hippie a adus odata cu inspiratia din natura si ideea unui respect al ei pina la religiozitate. In paralel cu hrana naturala, "organica" - bio, au aparut si primele manifestari anti blana, primele boicotari in public. Evident si primele folosiri marketing ale ideii antiblana dar si primele contradictii de morala - succesul brandului Stella McCartney, militant al respectului pentru natura, este in mare parte datorat financiar grupului Gucci din care face parte. Ipocrizie ar spune unii. In acelasi timp apar si alte paradoxuri "teoretice" - cum sa impac ca si consumator ideea de a folosi produse naturale, respectul pentru mediu (deci anti polimeri si fibre sintetice pentru blana artificiala rezultate ale industriei chimice poluante), cel pentru animale plus design/pret sau dilema si mai grea hrana/haina (nu toti sunt vegetarieni). Tot atatea dileme care nu existau in trecutul modei care devin si mai interesante atunci cand discutiile sunt purtate in zone ale globului care nu au blana in traditia lor istorica sau cand valorile unei culturi sunt judecate dupa standardele alteia. Sensibilitatea crescuta a noii generatii fata de acest subiect nu este independenta de 100 de ani cinema, desene animate sau publicitate care au modificat perceptia omului occidental fata de animal pe masura ce cele domestice vin adesea sa umple un gol sufletesc sau sunt membre ale familiei cum nu au fost acum 100 de ani.Blana naturala revine puternic pentru sezonul de toamna iarna 2009-2010 si surpriza, la barbati! Smoking de vizon ras sau smoking de astrahan sunt cateva din piesele spectaculare pe care le-am vazut la Paris cu ocazia recentei saptamani de moda masculina. La Alexis Mabille si Yves Salomon o linie speciala pentru a nu cita deja clasicele Revillon si Rick Owens, in timp ce la femei predomina in spiritul Bobo chic, vestele de iepure sau hainele lungi dublate cu par lung exotic sau o jacheta cu par lung la Sandro. In paralel pielea naturala castiga teren pe podiumurile masculine ale sezonului urmator in alt gen de piese decat cele uzuale. Am vazut-o la Prada, Neil Barett, Gucci, Versace. Si in Romania se produc blanuri dar nimic din ce am vazut nu are calitate ca design si finetea finisajului.
Imagine: Louise Cromwell poses in fox furs - 1911 (gatochy), Fourrures Max (gatochy)
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.
