Prima problema, care insa e clasica in multe alte orase din RO e cea a salubritatii si gropii de gunoi, problema nerezolvata de 20 de ani si promisa la fiecare alegere. Aceleasi persoane nu s-au putut decide de atatia ani asupra comisioanelor incasate iar mizeria infecteaza lent zonele.
A doua problema, cu mult mai grava e legata de apa si sport.
Daca era un lucru admirabil ante 1989 in Timisoara era multitudinea de bazine si baze sportive. In mod absolut ciudat Timisoara era un fel de Mamaia si optiunile pe care le aveam ca si copil erau extrem de mari. Cateva stranduri aveau standarde olimpice (doar putin mai mici pentru nu fi acaparate de sportivi). De-a lungul raului Bega erau stranduri unul dupa altul ca margelele.
Azi, in 2009 80% a fost distrus cu buna stiinta. Strandurile au fost lasate intai in paragina, apoi acoperite cu pamant in mod tacit. Ultimul in cauza e pe Rebreanu. Identic se intampla cu terenurile de tenis si cu stadioanele. Intre timp un personaj important isi trage teren de tenis personal la noua resedinta.
La Primarie nu exista Plan urbanistic general - mai corect e expirat de ceva ani si prelungit in mod ilegal de CL. Viziune asupra viitorului orasului nu exista. Doar una: se demoleaza ce se mai poate, se transeaza cu mogulii imobiliari. Praful ineaca zone din oras.
De fiecare data cand vin de la Paris in TM mai dispare ceva, mai pica o cladire, se mai construieste alta prost si urat. Si aflu si noile tarife pentru autorizatii si PUZ-uri plus atentiile necesare catorva persoane care de mai bine de 10 ani distrug sistematic viitorul celor care sunt sortiti sa ramana in oras.
Pina in 2011, doua importante obiective din oras urmeaza sa dispara. Acum se fabrica strategia.
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.
