Sunday, November 8

Parfumuri Jamie Oliver?

Atunci cand esti extrem de cunoscut si ti-ai cedat numele unei companii prin licenta ajungi sa vinzi orice. Altfel spus sa-ti apara numele pe o groaza de produse de neimaginat pentru ceea ce faci, adesea fara sa ai o legatura directa, dar care pot genera sume importante. Asa este marketingul azi iar unii mai sunt inca impresionati de aceasta masina de bani fara a se gandi ca de fapt cumpara produse adesea generice care au doar o eticheta in plus.
Jamie Oliver are mai nou o linie de parfumuri si produse de corp iar Jurnalul National, care "vinde" acum marca bucatarului prin foiletonul care face mai interesant ziarul, i-a dedicat un articol elogios. Lasand la o parte publicitatea mascata devenita moneda curenta azi, ideea unui parfum Jamie Oliver mi se pare profund bizara dar dovada absoluta si pertinenta a marketingului de azi.
Daca ai pregatit o masa copioasa dupa o reteta buna a lui Jamie Oliver si ai avut nesansa ca parul / hainele sa se pastreze miresmele gatite, acum te poti parfuma cu ... parfumul bucatarului.
Fragrance de Fromage, Apa de patrunjel, Esenta de ceapa, Parfum de Peste? acestea au fost primele idei care mi-au venit in minte cand am citit stirea. Cele doua universuri (bucataria si parfumurile) nu sunt insa incompatibile iar Serge Lutens ne-a aratat deja cum savoarea Orientului poate fi transpusa in miresme mirifice. Dar intre demersul unui creator si cel al unei licente care aplica strict un nume pe flacon e o prapastie uriasa la fel cum ea exista intre mirosurile "de mirosit" din bucatarie si cele "de purtat" in alcov.
Articolul din Jurnalul are o fraza cheie extrem de pertinenta:
"Nu e o noutate pentru nimeni faptul că Jamie Oliver nu e un simplu bucătar, ci un brand. Atât de puternic încât, cel puţin teoretic, îşi poate permite să promoveze orice."
Dar oare cat de mult mai dorim branduri si cat avem nevoie de creatori autentici? Nimic mai jos decat a te transforma intr-un brand, intr-un SRL care doar vinde nu si creeaza (idei, emotii, produse minunate).
Aici insa sta diferenta majora intre marketingul american si cel francez. Pierre Hermé, LeNôtre sau alte somitati din bucataria franceza nu se limiteaza doar la oala insa modul in care este transpusa ideea in alte universuri (vezi colaborarile cu designeri) pastreaza intact spiritul fara a da senzatia ca totul se rezuma la business.
Jurnalul National imi da senzatia de ceva timp ca singura modalitate pentru a vinde secretele din bucataria politicii in care nimeni nu mai crede este sa vinda bucataria lui Jamie Oliver in foiletoane. Una cu mirosuri pestilentiale iar alta cu miresmele speciale ale unei bucatarii inovante insa amestecul celor doua nu se distila in parfum suav.
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.
Blog Widget by LinkWithin
Octavian iti recomanda Cele Mai Bune Carti de MODA pentru a debuta cu dreptul in aceasta industrie