Zilele trecute in timp ce discutam programa pentru un curs pe care il voi tine la anul la o prestigioasa scoala de moda din Paris, i-am spus interlocutorului ca nu consider ca as inventa ceva ci doar ca am "antene" mai bune pentru a explica si capta ceea ce se petrece in moda, design, arte vizuale. Am "nas". Cam asta e un designer azi, un "interpret" al epocii sale. Peste 2 zile soarta mi-a dat un raspuns teribil retoricii mele.
Intimplator am primit 2 carti, una de design/arhitectura si alta de moda, publicate la Moscova in urma cu cca 5 ani, scrise de doi eminenti profesori. Rasfoind documentatia bogat ilustrata cu desene din academii am ramas interzis. Similitudinea cu ce am facut noi la scoala in România (de la tematica, tehnica de reprezentare, stil grafic pina la obsesiile fiecaruia dintre colegii sau amicii de generatie) este imensa. De fapt mi-a dat fiori in cel mai ciudat mod pentru ca ceea ce am vazut pentru prima data este de mii de ori mai bun. Solutiile la unele "banale" probleme grafice depasesc cu mult ceea ce generatia mea a fost in stare sa produca. Profesorii nostri s-au straduit sa schimbe radical sistemul dupa 1990 si sa dea ce au avut mai bun (si ce era mai nou) intr-o totala contradictie cu ceea ce e azi scoala. Atunci nimeni nu stia sau nu se interesa de ceea ce facea Moscova, era si culmea pt ca impedimentul nu e doar de limba ci si de accesibilitatea la informatie. Internetul abia incepea. E greu de apreciat ce sta in spate (inca nu am apucat sa citesc / descifrez cursurile) dar concluzia e oarecum simpla - doua generatii din Europa de Est, cu aceleasi idealuri occidentale si urmarind probabil aceleasi personalitati vestice, fara a interfera in vreun fel, au dat acelasi tip de raspuns. Mai bun sau mai prost e deja alt subiect, insa lipsa vreunei "specificitati" mi-a dat fiori. E destul de amar sa remarci ca doza de originalitate a unei generatii e redusa si ca in final cei care "inventeaza" sunt asa de rari. Transferând aceasta constatare estetica tardiva intr-un plan economic, concluzia e dezastroasa. Daca am concura pentru aceeasi "pâine" (piata de haine sau "piata" de proiecte de arhitectura) am avea toate sansele unui "atac" surpriza. Considerând Bucuresti drept micul Paris, habar nu avem ce se petrece in jur in domenii profesionale si nu in politica. Surpriza a venit tot saptamâna aceasta când am aflat de ... relansarea arhipelagului stiintific la Moscova, un articol din ForeignPolicy despre ce ni se pregateste la Est.
Daca privim in urma la arta 1900 vom vedea ceva cu totul diferit - aceasi epoca a primit niste "solutii" atât de diferite la Londra, Paris, Bruxelles, Viena, Munchen, Spania sau Italia incât te intrebi ce le leaga totusi.
Prea preocupata sa respire "spiritul timpului", România a uitat ca nu e singura in "zona" care se adapa la acelasi aer occidental si ca cei de "afara" care se uita in zona nu ne vad doar pe noi. Cine nu e unic nu e neaparat indispensabil. Aceasta ar trebui sa dea de gândit celor din moda care reproduc prea facil pentru a fi cool. Clientii nu sufera de atasamente sentimentale si "vad" mai multe.
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.
