Imixtiunea deranjanta a marketingului si a PR-ului in zona romaneasca au devenit cu totul agasante intr-o zona preaplina de "mascati", cu un exces intolerabil de spam in ciuda atentiei la apasarea butonului accept.
Senzatia de pierdere de timp a crescut in momentul cand am remarcat transformarea intr-un fel de "loc al babelor din fata blocului" comentand ce a facut X si Y ieri si azi plus "bagarea in seama" (deloc inocenta) care inlocuieste socializarea. Cu minuscule exceptii (si acelea notabile) mediul nu mi-a adus prea mult deliciu, insa trebuia probat inainte de a da verdictul.
Comunitatea insasi e o notiune incompatibila cu spatiul românesc - moda dovedeste din plin ca ideea de conlucrare e o utopie pe un teren plin de subterane sapate zilnic fie pentru a fragiliza fundatia vecinului ori pentru a-i fura din beci.
Reteaua Twitter se situeaza intr-o zona si mai joasa pe scara valorii si a utilitatii. Probabil e util când te cheama Oprah. In cazul meu, un studiu pe durata a 12 luni mi-a aratat cu totul alte aspecte decât cele laudate in articolele de marketing. De fapt, insasi ideea de a impartasi (to share) e utopica. Impartasesti ce si cu cine? Sufletele care se aseamana se gasesc si fara ajutorul FB sau twitter si nu au nevoie de ele pentru a comunica. Prietenia durabila bazata pe respect mutual nu a avut nevoie de internet ca sa se manifeste. E drept ca marcile au nevoie constant de noi canale de publicitate.
Comunitatea insasi e o notiune incompatibila cu spatiul românesc - moda dovedeste din plin ca ideea de conlucrare e o utopie pe un teren plin de subterane sapate zilnic fie pentru a fragiliza fundatia vecinului ori pentru a-i fura din beci.
Reteaua Twitter se situeaza intr-o zona si mai joasa pe scara valorii si a utilitatii. Probabil e util când te cheama Oprah. In cazul meu, un studiu pe durata a 12 luni mi-a aratat cu totul alte aspecte decât cele laudate in articolele de marketing. De fapt, insasi ideea de a impartasi (to share) e utopica. Impartasesti ce si cu cine? Sufletele care se aseamana se gasesc si fara ajutorul FB sau twitter si nu au nevoie de ele pentru a comunica. Prietenia durabila bazata pe respect mutual nu a avut nevoie de internet ca sa se manifeste. E drept ca marcile au nevoie constant de noi canale de publicitate.
Pentru mine ca autor, FB este total ineficient si o pierdere de timp in raport cu alte sisteme. Superficialitatea nu aduce decât superficialitate si efemer iar socializarea nu e autentica. Nu cred in valoarea discutiilor publice in afara selectiei publicului sau a vorbitorilor pentru ca discursul devine trancaneala. In liceu, tinerii se intâlneau intr-un anume loc in oras pentru discutii interesante. Mutarea intr-un spatiu virtual nu e nici mai buna, nici mai sanatoasa si e absurd sa o substitui. Minimizeaza contactul fizic dar mai ales misterul legat de personalitatile din anturaj. In schimb, creste exponential timpul expunerii la reclame si cel al datelor furnizate de utilizator. Facebookul e un desert prin care trec caravane cu marfuri, calatori, hoti, dar mai ales falsi profeti care predica in pustiu noi religii. Simbolic, Facebook e marele desert Taklamakan din Asia Centrala, pe unde trecea Drumul Matasii, numele insemnând "cine intra nu va mai iesi vreodata".
In octombrie se lanseaza filmul The Social Network, exact despre istoria Facebook, avându-l pe Justin Timberlake in distributie. Intr-adevar, reteaua e utila pentru corporatii, pentru utilizatorii care doresc sa socializeze cu fosti prieteni, pentru mari vedete, dar mai ales pentru cei care au facut-o. Probabil cel mai substantial moment al filmului este atunci când realizeaza ca au in mâna o afacere de milioane de dolari iar aceasta fraza se repeta constant.
Am dorit sa testez daca reteaua poate aduce ceva nou - cititori sau opinii interesante, noi unghiuri de abordare pentru ideile propuse de mine pe bloguri. Nu a fost sa fie. Dar am constatat promovarea in spatiul fashion a celor mai abjecte texte de moda - o "coborâre in infern".
FB a reprezentat un fenomen tipic primei decade a noului mileniu. O noua generatie, mai putin cultivata, a descoperit comunicarea oferindu-se cu totul si in deplina incredere universului virtual. Peste 10 ani, cand modul nostru de viata va fi schimbat, de la modul de cumparare la cel de gestionare a banilor, ne vom intreba daca ideea de comunicare si impartasire a fost scopul sau mijlocul noii ere.
In octombrie se lanseaza filmul The Social Network, exact despre istoria Facebook, avându-l pe Justin Timberlake in distributie. Intr-adevar, reteaua e utila pentru corporatii, pentru utilizatorii care doresc sa socializeze cu fosti prieteni, pentru mari vedete, dar mai ales pentru cei care au facut-o. Probabil cel mai substantial moment al filmului este atunci când realizeaza ca au in mâna o afacere de milioane de dolari iar aceasta fraza se repeta constant.
Am dorit sa testez daca reteaua poate aduce ceva nou - cititori sau opinii interesante, noi unghiuri de abordare pentru ideile propuse de mine pe bloguri. Nu a fost sa fie. Dar am constatat promovarea in spatiul fashion a celor mai abjecte texte de moda - o "coborâre in infern".
FB a reprezentat un fenomen tipic primei decade a noului mileniu. O noua generatie, mai putin cultivata, a descoperit comunicarea oferindu-se cu totul si in deplina incredere universului virtual. Peste 10 ani, cand modul nostru de viata va fi schimbat, de la modul de cumparare la cel de gestionare a banilor, ne vom intreba daca ideea de comunicare si impartasire a fost scopul sau mijlocul noii ere.
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.
