In articolul precedent despre dilemelor contemporane ale costumului popular romanesc aduceam in discutie necesitatea unei viziuni globale, integratoare si obiectiv critice in analiza trasaturilor portului autohton pentru a putea aprecia influentele stilistice ale diverselor epoci. Ultima imagine cu 2 costume oltenesti din zona Horezu Vâlcea am ales-o anume intrucat bluza din stanga prezinta un bogat ornament cu svastica, motiv decorativ cu o istorie speciala. Acest simbol se regaseste din Neolitic pina in Antichitatea Clasica pastrandu-se apoi in crestinismul timpuriu si in religiile orientale (hinduism, budism) dar apare si in America de Nord si Sud. El apare in artefactele culturilor indoeuropene la indoariani, persi, hititi, slavi, celti, greci iar cele mai vechi atestari sunt cele din cultura Vinca (mileniul 6-5 iC), ulterior in Epoca Bronzului si Fierului in Caucazul de Nord, la Sciti, Sarmati, etc. Thomas Wilson in 1894 studiaza aparitia si migratia acestui simbol in The Swastika, the Earliest Known Symbol, and Its Migrations
. Svastica nu este un ornament care apare cu o frecventa mare fiind oarecum minor in raport cu celelalte motive in cadrul culturii respective. Simbolistica sa este legata de soare si adesea are o valoare de amuleta de noroc (nu insist in multitudinea de semnificatii acordate de antropologi).
. Svastica nu este un ornament care apare cu o frecventa mare fiind oarecum minor in raport cu celelalte motive in cadrul culturii respective. Simbolistica sa este legata de soare si adesea are o valoare de amuleta de noroc (nu insist in multitudinea de semnificatii acordate de antropologi).Il intalnim sub forma de broderie in cateva camasi populare pastrate in Croatia dar mai ales in Bulgaria, in unele piese din costumul traditional rusesc (vezi imagine), in costumul lituanian ca motiv solar. O piesa textila foarte veche cu un motiv de svastica este pastrata in Muzeul din Ankara, este de origine asiriana, cca 1800 iC. Thomas Wilson ataseaza migratiei simbolului si a popoarelor fusul de tors, una dintre cele mai vechi indeletniciri umane. In perioada crestina timpurie acest simbol se regaseste in tesatura brodata a unei mumii egiptene. Ulterior cele mai multe exemple textile se afla in arta Asiei de sud est iar o lucrare din 1904 exploreaza folosirea simbolului in arta chineza.
Pastrarea acestui motiv decorativ foarte rar pe o piesa vestimentara din portul national face din aceasta un obiect de o valoare inestimabila pentru istoria românilor. Acest ornament textil din Oltenia, dar descoperit si in cultura Vinca, la sud de Dunare, nu face decat sa ateste continuitatea unei traditii foarte vechi si posibil a semnificatiei, dincolo de valoarea pur decorativa. Intrucat simbolul nu este frecvent in costumul autohton ne putem intreba cum de a ajuns el sa fie pastrat pina in veacul al XIX-lea in contextul perisabil al gospodariei taranesti (obiectele se pot pastra cateva generatii dar nu avem genealogii). Una din explicatiile oferite de bulgari pentru frecventa motivului in Balcani este cea a legaturii cu cultul lui Mithra, zeul soarelui si ulterior cu zeul soarelui la slavi, Svarog. De exemplu la Muzeul Etnografic din Zagreb exista o mare colectie de oua incondeiate cu motivul decorativ al svasticii, regasit si pe ouale din Letonia si Lituania.
Aparitia acestui tip de broderie in Croatia, in zona Sofiei si apoi la Horezu, dar nu neaparat in zonele intermediare, ne arata mai degraba existenta unui fond ancenstral decat migratia prin influenta a unui motiv la "moda".
Insa ornamentul pare mai degraba pastrat din traditia crestina timpurie decat importat ulterior de la sud de Dunare si o alta ipoteza leaga aceasta bluza de influenta bizantina. Manuscrise bizantine foarte vechi pastreaza sporadic acest motiv numit gammadion (cruce formata din 4 litere gamma). O fresca dintr-un mormant de secol IV de la Silistra (Bulgaria) ilustreaza un personaj purtand o mantie ornata cu mari svastice purpurii iar o banda ornamentala exista la Sfanta Sofia. Motivul svasticii il intalnim si in broderiile ecleziastice din perioada lui Stefan cel Mare, il regasim la Putna ilustrat de decorul nasturilor costumului domnitei. Pastrarea motivului in broderia bisericeasca bizantina si ulterior transferul in portul popular evoca ancestralitatea traditiei din zona Horezu.
Suprapunerea culturii neolitice unde acest simbol apare pentru prima data in zona cu influenta de netagaduit a ornamentului religios bizantin face dificila aprecierea originii ornamentului de pe bluza olteneasca. El pare o relicva a trecutului, un ecou al timpurilor foarte stravechi si un simbol aparte. Ne putem intreba de ce totusi acest ornament geometric nu apare mai des in costumul popular autohton, caracterul sau simetric facandu-l relativ usor de realizat si imitat. Avea el vreo semnificatie anume si doar anumite femei erau in masura sa-l poarte? Imaginea de mai jos e reprezentarea unei tinute ceremoniale a unei preotese feniciene a zeului solar, carând focul sacru (teracota descoperita intr-un mormant fenician din Cipru).
In mod surprinzator aceasta svastica a fost regasita intr-una din cele mai misterioase zone de pe pamant cunoscuta azi sub numele de desertul Taklamakan. Aici au fost gasite o serie de mumii foarte vechi (cca 4000 de ani) cu trasaturi si vestimentatie europene iar una dintre ele avea un ornament cu o svastika, purta pantaloni asemenea izmenelor autohtone (iar alta avea un fel de cusma pe cap similara cu cea dacica, cea din reprezentarile cultului lui Mithra, ulterior cu cea a unor calugari tibetani). In reportajul despre misteriosul popor al tocharienilor exista la un moment dat un cadru cu o sa de cai a populatiei nomade actuale cu acest simbol. Un loc sacru din zona infatiseaza niste zeite ale fertilitatii dansand o hora fiind similare unor reprezentari descoperite in Bulgaria iar concluzia reportajului este aceea ca aceasta populatie disparuta se aseamana cu cea care a locuit in Europa de Est in zona Marii Negre, in urma unui proces de migratie inversa. Ei vorbeau o limba indoeuropeana si au trait intre cca 1800 iC si sec 9 dC in provincia Xinjiang de azi (bazinul Tarim).Termenul geografic de Tokharistan se refera la Bactria din primul mileniu sau in chineza "Daxia" (seamana teribil cu Dacia, dar este numele atestat din sec 3 iC pentru un regat mitic din Vest, contactele stând la baza infiintari Drumului Matasii).
Exemple din Costumul popular rusesc
Insa ornamentul pare mai degraba pastrat din traditia crestina timpurie decat importat ulterior de la sud de Dunare si o alta ipoteza leaga aceasta bluza de influenta bizantina. Manuscrise bizantine foarte vechi pastreaza sporadic acest motiv numit gammadion (cruce formata din 4 litere gamma). O fresca dintr-un mormant de secol IV de la Silistra (Bulgaria) ilustreaza un personaj purtand o mantie ornata cu mari svastice purpurii iar o banda ornamentala exista la Sfanta Sofia. Motivul svasticii il intalnim si in broderiile ecleziastice din perioada lui Stefan cel Mare, il regasim la Putna ilustrat de decorul nasturilor costumului domnitei. Pastrarea motivului in broderia bisericeasca bizantina si ulterior transferul in portul popular evoca ancestralitatea traditiei din zona Horezu.
Suprapunerea culturii neolitice unde acest simbol apare pentru prima data in zona cu influenta de netagaduit a ornamentului religios bizantin face dificila aprecierea originii ornamentului de pe bluza olteneasca. El pare o relicva a trecutului, un ecou al timpurilor foarte stravechi si un simbol aparte. Ne putem intreba de ce totusi acest ornament geometric nu apare mai des in costumul popular autohton, caracterul sau simetric facandu-l relativ usor de realizat si imitat. Avea el vreo semnificatie anume si doar anumite femei erau in masura sa-l poarte? Imaginea de mai jos e reprezentarea unei tinute ceremoniale a unei preotese feniciene a zeului solar, carând focul sacru (teracota descoperita intr-un mormant fenician din Cipru).
Exemple din Costumul popular rusesc
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.
