Thursday, September 30

Tendinte cosmetica lux - ingrediente animale

Azi lanolina, mierea, caviarul si laptele sunt ingredientele animale cele mai populare in timp ce saloanele cosmetice de lux folosesc adesea extrase exotice scumpe a caror dezvaluire ar soca opinia publica. Tendintele in cosmetica de lux se indreapta spre ingrediente putin cunoscute publicului.
Daca totul pare a deveni bio, vegetal si vegetarian intr-un discurs care intoarce spatele lumii animale, cu totul diferit arata istoria cosmeticii, dar mai ales ultimele tendinte internationale care fac cu ochiul femeilor bogate, gata de orice sacrificiu financiar pentru o piele tânara. Excesiva atentie acordata animalelor in ultimii ani de catre militantii ecologisti au indus un fel de paranoia in care produsele animale au fost repudiate de parca intreaga planeta s-ar fi transformat intr-o secta vegetariana. S-a omis cu buna stiinta un aspect fundamental, acela ca ingredientele de origine animala folosite in trecut nu erau altceva decât subproduse ale industriei alimentare (grasimi) sau textile valorificate in cosmetica. Asocierea voluntara cu testele pe animale si blanurile au determinat o orientare exclusiv vegetala a cosmeticii globale desi ca oameni suntem mai inruditi cu un mamifer decât cu o planta.
Lanolina este unul dintre cele mai importante ingrediente cosmetice de origine animala si se obtine din tratarea lânii de oaie, fiind de fapt un amestec de ceruri cu rol protector pentru blana animalului. Un ingredient foarte vechi si raspândit in farmacopei sub numele de adeps lanae, lanolina si produsele derivate, alcoli grasi din lâna, au intrat in compozitia pomezilor si cremelor hranitoare, in special cele de noapte. Cea mai faimoasa crema pe baza de lanolina este Nivea, produsa inca din 1911 de Beiersdorf, o crema fantastica pentru protectia pielii. Inainte de 1989 Nivea se prepara dupa formula originala si in România la Brasov intrucât oile se aflau din abundenta in tara iar lanolina lor era una dintre cele mai bune din Europa, posibil gratie plantelor rare din Carpati. Lanolina este o ceara si nu o grasime, cu o compozitie complexa, sursa importanta de colesterol esential pentru piele si alfa hidroxiacizi. Lanolina, usor asimilata de piele, este ingredientul esential in Oil of Olay, lansat in 1949 si azi o marca de succes Procter & Gamble.
Continuarea articolului pe FB cu alte exemple de ingrediente animale si tendinte in cosmetica.
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.

Tuesday, September 28

Andreea Tincu - primavara vara 2011 Viena

In plin sezon al prezentarilor de moda pentru primavara vara 2011, dupa Londra si Milano, Andreea Tincu a decis sa-si dezvaluie noua colectie pentru sezonul urmator la Viena. De ce Viena? Simplu, orasul de suflet al designerului, orasul lui Klimt si al Sezessionului dar mai ales o capitala culturala. Odinioara femeile elegante din Iasi sau Cluj se indreptau spre Viena sau Cracovia pentru a asista la spectacole de teatru sau opera.  Azi, Andreea Tincu reinnoada traditia multiculturalitatii Europei Centrale. Asa cum in urma cu un secol artistii se inspirau din Japonia pentru a reinnoi limbajul stilistic, Andreea Tincu priveste spre lucrarile a doi mari arhitecti moderni, Kenzo Tange si Frank Gehry, dar mai ales spre stampele lui Utamaro. Inspiratia e subtila, asocierea delicata, totul realizat ritm crescendo, formal si cromatic. Prezentata in paralel cu marii designeri de la Milano, colectia Andreea Tincu mizeaza pe aceleasi teme puternice care vor domina sezonul urmator: mult alb, linii negre modulate, accente puternice in care domina portocaliul si un accent de verde, o linie tija care alungeste silueta cu fuste si rochii sub genunchi. Pliseurile fine devin evantaie imaginare asemenea unui pavilion abstract intr-o ceremonie a modei esentiale cu gesturi minime si curburi fine. Materialele folosite sunt 100% naturale (in, bumbac, satin de matase, chantung de matase) si toate tinutele au finisari interioare cu voal de matase.
Designerul isi descrie asfel expresivitatea liniei: "Formele initiale drepte , cu detalii de plisare si elemente geometrice evidente se curbeaza, se contorsioneaza cumva intr-o miscare fortata dar controlata, efectul optic de volum devine treptat volum propriu zis."

Colectiile Andreea Tincu & Sense sunt distribuite exclusiv la The Place (Bucuresti) si Cocor intr-un nou spatiu destinat designerilor români de prestigiu.
credit foto - Jürgen Hammerschmid
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.

Tendinte primavara vara 2011 - Ce culori se poarta

In paralel cu saptamânile modei de la New York, Londra, Milano si Paris, Pantone a publicat paleta celor 10 culori in tendinte pentru primavara vara 2010. Tema este intitulata "An Exotic Journey" si se afla sub semnul calatoriilor si evaziunii, o descoperire a gamelor cromatice etnice inspirate de Asia, India, Peru si Turcia. 
Cele 10 culori care se poarta in primavara 2011 sunt potrivit Pantone:
Honeysuckle: un rosu tomate cu tenta roz, chic si vibrant
Russet: un brun pamânt de Siena, dens si profund
Coral Rose: roz coral pentru vara indiana cu tenta portocalie
Regatta: albastrul oceanelor si al profunzimilor
Peapod: verde foarte vegetal asemenea migdalelor
Blue Curaçao: albastrul tropical apropiat de turcoaz culoarea anului 2010
Beeswax: galben ocru, cald asemenea mierii
Lavender: o nuanta indemodabila de lavanda senzuala, romantica si visatoare
Silver Peony: rozul eterat al bujorilor pentru o noua nuditate
Silver Cloud: griul argintiu, nuanta neutra a verii
Pentru barbati, Pantone prezinta cele 10 culori in tendinte care se poarta in primavara 2011, selectate de designerii din New York: Barberry, Russet, Firecracker, Regatta, Turf Green, Blue Curaçao, Besswax, Lavender, Linen, Flint Gray.

Târgul de moda Prêt-à-porter din septembrie de la Paris a organizat tendintele pentru primavara vara 2011 in forumul de tendinte "Trends Wash" in jurul a 3 teme: Ecologic, Virtual, Teatral. "Fata de scena teatrala" este o tendinta axata pe transfigurare, intransigenta creativa, catharsis si imaginatie proteiforma. Domina galbenul expus printr-o rochie care devenea pat si culorile intense din paletele de machiaj. "Fata virtuala" este o tendinta axata pe derapajul formelor, jocuri video si hypersomnie. "Fata verde eco" este o tendinta axata pe injectia revolutionara de vegetal in oras (guerilla verde), ichnologie (studiul amprentelor si urmelor) si cultura "do it your self". Sufocata de jungla urbana, personajul evadeaza in zonele nordice, in cautarea unui raport primitiv cu lumea, pentru a se regenera din labirintul urban. Avatarul ei aminteste de eroinele tablourilor prerafaelite, coroane de flori si rochii diafane de bumbac alb intr-o estetica poetica, romantica si misterioasa. In tendintele primavara vara 2011 se mizeaza pe forme rectilinii asemenea unei tije vegetale, minimalism, fluiditate, plenitudine, grija detaliului si aspectul practic. Materile prime sunt naturale iar inspiratia e folclorica slava cu broderii si motive geometrice.
La târgul Who's Next designerii se inspira din elementele de baza ale garderobei, pun accentul pe directia "nude" punctata de culori, pe costumul marinaresc, imprimeurile Liberty cu nuante verzi, idei majore in tendinte primavara vara 2011. Noua tendinta se numeste "sloungewear", amestec de sportswear si lounge unde tinuta de jogging se poarta cu tocuri. Piesele importante ale sezonului sunt fusta mini, combi-short-ul si bustiera. Showul de tendinte a dorit sa exprime o moda fara limite, contururi si obligatii, cu o tematica "spatiala" pentru a fi in centrul "galaxiei modei". Prezentarea UFO, intitulata "performance conceptual non identificat", a prezentat o viziune a modei bazata pe spectacol, muzica puternica si culori. Cele 4 teme ale sezonului in tendinte primavara vara 2011 sunt: Sylphide, Pop warrior, CréARTures, Cybersex. Linia Sylphide aliaza forta viitorului cu fragilitatea creaturilor delicate, longililii, imbracate in tesaturi transparente si suprapuse. Pop Warrior sau "viitorul in viitor" este o galaxie de razboinici cu volume ascutite si culori primare. CréARTures exagereaza culorile pop etnic psihedelice, volumele gigantice, materialele deturnate. Cybersex prezinta o viziune de fantasm in plastic cu materile tehnologice, metalice, culori tari si lamé.
Culoarea anului 2011 aleasa de Pantone este Honeysuckle 18-2120 (caprifoi), o culoare vibranta la mijloc de drum intre rosu si roz. 
"In times of stress, we need something to lift our spirits. Honeysuckle is a captivating, stimulating color that gets the adrenaline going – perfect to ward off the blues. Honeysuckle derives its positive qualities from a powerful bond to its mother color red, the most physical, viscerally alive hue in the spectrum. The intensity of this festive reddish pink allures and engages. In fact, this color, not the sweet fragrance of the flower blossoms for which it was named, is what attracts hummingbirds to nectar. Honeysuckle may also bring a wave of nostalgia for its associated delicious scent reminiscent of the carefree days of spring and summer."


Celelalte culori ale anului prevazute de Pantone in ultimii 10 ani pentru tendinte au fost:
* PANTONE 15-5519 Turquoise (2010)
* PANTONE 14-0848 Mimosa (2009)
* PANTONE 18-3943 Blue Iris (2008)
* PANTONE 19-1557 Chili Pepper (2007)
* PANTONE 13-1106 Sand Dollar (2006)
* PANTONE 15-5217 Blue Turquoise (2005)
* PANTONE 17-1456 Tigerlily (2004)
* PANTONE 14-4811 Aqua Sky (2003)
* PANTONE 19-1664 True Red (2002)
* PANTONE 17-2031 Fuchsia Rose (2001)
* PANTONE 15-4020 Cerulean (2000)
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.

Monday, September 27

Le Huitième Art si Pierre Guillaume

Parfumurile Pierre Guillaume câstiga simpatia americanilor, dupa ce au fost recent dezvaluite la Pitti Fragranze, in Italia. Intr-un recent interviu parfumierul onoreaza contributia mea si inspiratia "celei de a opta arte".

"The nonconformist nose and chemist, Pierre Guillaume, celebrates the 8th year of his lauded line of Parfumerie Generale fragrances by creating a second brand with eight fragrances and honors Octavian Coifan by naming the new line “Huitième Art Parfums" (Eighth Art Perfumes) [...] It was Octavian Coifan, the fragrance specialist, critic, writer and founder of 1000 Fragrances that first cited Perfumery as the ‘Eighth Art’…neither visual, nor three dimensional, but intensely experiential. [...] By calling our new brand « Huitième Art », we are giving weight to his notion via an industrial process, so that it can be shared, disseminated and hopefully, institutionalized… In this way, Octavian Coifan will remain the « founding father » of this principle."
Intr-un articol mai vechi am explicat cum am creat  in urma cu câtiva ani acest nou concept artistic fundamental care azi inspira creatori de parfumuri.
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.

Sunday, September 26

Atentie la Chanel, s-ar putea sa aveti nevoie de un avocat

In plin sezon al prezentarilor internationale de moda, supriza vine de la Chanel si un nou tip de agresivitate. Ajunsa o marca globala, Chanel se lupta din rasputeri pentru a nu ajunge in limbajul cotidian, altfel spus sa nu ajunga din nume propriu substantiv comun (cum e cazul xerox sau kleenex).
In prestigioasa publicatie Women’s Wear Daily, Chanel a cumparat publicitate si a afisat un text mare pentru a atentiona pe toata lumea cum sa NU foloseasca numele marcii, pentru a nu se trezi dati in judecata de Chanel. Exact acelasi gest l-a mai facut si in trecut.

"A note of information and entreaty to fashion editors, advertisers, copywriters and other well-intentioned mis-users of our Chanel name: Chanel was a designer, an extraordinary woman who made a timeless contribution to fashion. Chanel is a perfume. Chanel is modern elegance in couture, ready-to-wear, accessories, watches and fine jewelry. Chanel is our registered trademark for fragrance, cosmetics, clothing, accessories and other lovely things. Although our style is justly famous, a jacket is not ‘a Chanel jacket’ unless it is ours, and somebody else’s cardigans are not ‘Chanel for now.’ And even if we are flattered by such tributes to our fame as ‘Chanel-issime, Chanel-ed, Chanels, and Chanel-ized’, PLEASE DON’T. Our lawyers positively detest them. We take our trademark seriously."

Situatia este cu totul surprinzatoare in universul contemporan al marcilor globale obsedate de control.  Un brand ajunge astfel sa-si doreasca a controla pâna si modul de a vorbi al oamenilor. Ne asteapta oare o lume in care suntem controlati pe toate canalele si se naste Politia de Brand?

Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.

Adio Facebook - o retea demodata

Recent am suspendat pe o durata nelimitata contul de Facebook, dupa o perioada indelungata de activitate si un numar impresionant de "prieteni" virtuali. Nefiind un exhibitionist de duminica pe ulita mare, deschiderea unui cont nu a fost usoara, insa am considerat ca orice modalitate de a perpetua legatura cu cititorii mei este binevenita. Dar lucrurile nu au stat ca in teorie si nici ca in articolele elogioase care laudau avantajele retelei in urma cu ceva ani. Avantajele intrarii in contact cu lumea si impartasirea unei anume familiaritati au fost mai degraba un mit, nesustinut de trafic si oricum total ineficient in raport cu alte surse. Numarul amicilor romani pe care i-am "convins" sa ma citeasca via FB este incomparabil mai mic cu fan-clubul personal pe care il am in alte tari, unde nici nu vorbesc limba. Probabil concluzia e una simpla - oamenii vin singuri atunci cand descopera calitatea lecturii iar Facebook nu favorizeaza asa ceva si nici nu intretine.
Imixtiunea deranjanta a marketingului si a PR-ului in zona romaneasca au devenit cu totul agasante intr-o zona preaplina de "mascati", cu un exces intolerabil de spam in ciuda atentiei la apasarea butonului accept.
Senzatia de pierdere de timp a crescut in momentul cand am remarcat transformarea intr-un fel de "loc al babelor din fata blocului" comentand  ce a facut X si Y ieri si azi plus "bagarea in seama" (deloc inocenta) care inlocuieste socializarea. Cu minuscule exceptii (si acelea notabile) mediul nu mi-a adus prea mult deliciu, insa trebuia probat inainte de a da verdictul.
Comunitatea insasi e o notiune incompatibila cu spatiul românesc - moda dovedeste din plin ca ideea de  conlucrare e o utopie pe un teren plin de subterane sapate zilnic fie pentru a fragiliza fundatia vecinului ori pentru a-i fura din beci.
Reteaua Twitter se situeaza intr-o zona si mai joasa pe scara valorii si a utilitatii. Probabil e util când te cheama Oprah. In cazul meu, un studiu pe durata a 12 luni mi-a aratat cu totul alte aspecte decât cele laudate in articolele de marketing. De fapt, insasi ideea de a impartasi (to share) e utopica. Impartasesti ce si cu cine? Sufletele care se aseamana se gasesc si fara ajutorul FB sau twitter si nu au nevoie de ele pentru a comunica. Prietenia durabila bazata pe respect mutual nu a avut nevoie de internet ca sa se manifeste. E drept ca marcile au nevoie constant de noi canale de publicitate.
Pentru mine ca autor, FB este total ineficient si o pierdere de timp in raport cu alte sisteme. Superficialitatea nu aduce decât superficialitate si efemer iar socializarea nu e autentica. Nu cred in valoarea discutiilor publice in afara selectiei publicului sau a vorbitorilor pentru ca discursul devine trancaneala. In liceu, tinerii se intâlneau intr-un anume loc in oras pentru discutii interesante. Mutarea intr-un spatiu virtual nu e nici mai buna, nici mai sanatoasa si e absurd sa o substitui. Minimizeaza contactul fizic dar mai ales misterul legat de personalitatile din anturaj. In schimb, creste exponential timpul expunerii la reclame si cel al datelor furnizate de utilizator. Facebookul e un desert prin care trec caravane cu marfuri, calatori, hoti, dar mai ales falsi profeti care predica in pustiu noi religii. Simbolic, Facebook e marele desert Taklamakan din Asia Centrala, pe unde trecea Drumul Matasii, numele insemnând "cine intra nu va mai iesi vreodata".
In octombrie se lanseaza filmul The Social Network, exact despre istoria Facebook, avându-l pe Justin Timberlake in distributie. Intr-adevar, reteaua e utila pentru corporatii, pentru utilizatorii care doresc sa socializeze cu fosti prieteni, pentru mari vedete, dar mai ales pentru cei care au facut-o. Probabil cel mai substantial moment al filmului este atunci când realizeaza ca au in mâna o afacere de milioane de dolari iar aceasta fraza se repeta constant.
Am dorit sa testez daca reteaua poate aduce ceva nou - cititori sau opinii interesante, noi unghiuri de abordare pentru ideile propuse de mine pe bloguri. Nu a fost sa fie. Dar am constatat promovarea in spatiul fashion a celor mai abjecte texte de moda - o "coborâre in infern".
FB a reprezentat un fenomen tipic primei decade a noului mileniu. O noua generatie, mai putin cultivata, a descoperit comunicarea oferindu-se cu totul si in deplina incredere universului virtual. Peste 10 ani, cand modul nostru de viata va fi schimbat, de la modul de cumparare la cel de gestionare a banilor, ne vom intreba daca ideea de comunicare si impartasire a fost scopul sau mijlocul noii ere. 
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.

Saturday, September 25

Lecturi nocturne la Paris

" J’ai besoin de trois choses dans la vie, disons quatre : un bon lit, une belle table, la plus grande possible, une chaise (les deux sont aussi de Martin) pour y passer des heures et des heures, et un bon fauteuil (des frères Bouroullec) pour lire les journaux. Le reste au fond est inutile, mais quel luxe de pouvoir s’octroyer le droit à l’inutile !"
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.

Thursday, September 23

Haz naucitor

Mi-a fost dat sa citesc cele mai abjecte texte de moda in cel mai neasteptat loc. Pesemne ploile de toamna au infundat cu mizerii canalul fashion iar haznaua s-a deschis precum o floare la comanda, ravasind balegarul pe tarlaua modei autohtone. Atentie pe unde calcati, urmeaza potopul si nu miroase de bine!
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.

Tuesday, September 21

Conferinta de lux la Bucuresti si expozitie de moda - "Le luxe: Mythe ou réalité?"

Pe 27 septembrie Institutul Francez de la Bucuresti organizeaza in cadrul evenimentului Pasarela "Le Luxe. Plus ou moins", o conferinta intitulata "Le luxe: Mythe ou réalité?", sustinuta de M. Donald POTARD, fondator al Jean-Paul Gaultier SA si presedinte al agentiei Agent de Luxe.
27 septembrie, ora 15h00, Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I (1, str. Boteanu).
Acces liber

In aceeasi zi intre orele 20.00-22.00, se inaugureaza la Muzeul George Enescu (141, Calea Victoriei) expozitia "Regards Mode Roumains" cu o selectie de creatii propuse de 15 designeri români:Wilhelmina Arz, Lucian Broscăţean, Claudia Castrase, Andra Cliţan, Lena Criveanu, Kristina Dragomir, Mihaela Glăvan, Doina Levintza, Andreea Muşat, Stephan Pelger, Rozalb de Mura, Tatiana Strimbovski, Carla Szabo, Andreea Tincu, Valentina Vidraşcu.
Acces liber

Informatii via Ambasada Frantei

Donald Potard, CEO al firmelor Jean-Charles de Castelbajac şi Emanuel Ungaro, care a lucrat aproape 30 de ani alături de Jean-Paul Gaultier, înfiinţează în 2006 Societatea Agent de Luxe, menită să creeze puntea de legătură între lumea intreprinderilor de fabricaţie şi cea a luxului şi a creaţiei. " Lumea luxului este un domeniu în care creativitatea poate fi exprimată cu mai multă uşurinţă deoarece este pusă în valoare înaintea preocupărilor legate de marketing sau de constrângerile industriale. De fapt, produsele create sunt atipice şi mult mai inspirate. Luxul : mit sau realitate ? ».
Un articol despre subiect pe EVZ
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.

Sunday, September 19

Un taior savant

CC nu e doar Coco Chanel ci si ... Comitetul Central
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.

Saturday, September 18

Atentie, jucarii radioactive!

Sunt undele electromagnetice de la telefoanele mobile periculoase? Cu siguranta ar deveni pentru economie daca brusc oamenii ar renunta la mobile. Acum 60 de ani, in plina era atomica, radioactivitatea si experimentele erau la mare moda, ulterior cu consecinte dezastroase.  Fascinatia atomica de peste Ocean a ajuns pina la jucariile date copiilor. Nu doar branduri sau ilustratii "atomice" ci ... substante. In imaginile de fata aveti un set de jucarii din 1950 Gilbert U-238 Atomic Energy Lab. Ceea ce contine si mai ales formularul a fi returnat fabricii pentru inlocuirea surselor (4 tipuri de uraniu, Pb-210, Ru-106, Po-210) este semnificativ pentru mentalitatea epocii!



Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.

Tuesday, September 14

Designeri români la Londra

In decursul anilor Alin Galatescu si-a format un nume (dar mai ales numerosi admiratori) prin sprijinul acordat tinerilor designeri din România pe care i-a promovat in numeroase evenimente de moda. Multi ar fi ramas poate anonimi sau niste simpli absolventi in universul haotic al tranzitiei in moda in care promovarea este la fel de dificila precum gasirea unui mentor autentic.
Toamna aceasta surpriza vine de la Londra cu ocazia unui eveniment conceput de Alin Galatescu in colaborare cu Institutul Cultural Român in perioada 16-21 septembrie care "reuneşte nume consacrate - Carmen Secăreanu, Iris Şerban şi Agnes Toma -, dar şi revelaţiile din ultimul an - Diana Niţă, Vika Gorencu şi Cristhelen B."
Detalii despre fiecare colectie si designer in articolul integral dedicat de Evenimentul Zilei.
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.

Parfumul pisicii negre, feromoni si mister

In acest weekend mi-a fost dat sa primesc unul dintre cele mai speciale si misterioase cadouri din partea unui creator de parfumuri in Italia. Intr-o cutie ferecata se afla o bucata de material asemenea unei roci negre vulcanice. Este unul dintre cele mai tulburatoare ingrediente din parfumeria orientala, deloc folosit in parfumeria comerciala contemporana si inconjurat de numeroase legende. Mirosul este puternic, profund, animalic, senzual, piele, teros cu tonalitati minerale de silex si accente amarui si o vaga nota acra de trandafir ofilit peste o baza fum-lemn. Dar mai presus de acestea este reprezentarea hiper realista a unui miros feminin secret, acela care ii innebuneste pe barbati de milenii si de fiecare data schimba cursul politicii unei tari. Aceasta substanta aflata in starea sa naturala este unul din acele obscure ingrediente cu puternice efecte afrodisiace, cunoscut din timpuri imemoriale. Insa surpriza nu s-a oprit aici. Aflat in vizita la o amica am imbiat cu aceasta piatra pisica si, desi animalele sunt in general sensibile si resping mirosurile puternice, efectul a fost contrar. Pisica a intrat intr-un fel de extaz fara limite rostogolindu-se si torcand la nesfarsit, dar mai ales cerând si cautând cu insistenta "piatra" ascunsa deja in buzunar. A intrat intr-un fel de transa, total aparte in cazul unui strain aflat in vizita. Aceasta materie prima nu este insa acel tip de valeriana cu efecte speciale asupra felinelor (unul din "trucurile" de folosit cu personalitatile dificile). O analiza sumara olfactiva a aratat ca nu exista vreun raport direct intre ele. Cu toate acestea, efectul a fost similar, aceasta substanta neagra, placut dar senzual parfumata, transformând felina intr-o sclava a placerii. Inca un ingredient misterios cu puteri feromonale s-a adaugat la lista pretioasei mele colectii de mirosuri rare.
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.

Monday, September 13

Svastica si ornament in vestimentatie

In articolul precedent despre dilemelor contemporane ale costumului popular romanesc aduceam in discutie necesitatea unei viziuni globale, integratoare si obiectiv critice in analiza trasaturilor portului autohton pentru a putea aprecia influentele stilistice ale diverselor epoci. Ultima imagine cu 2 costume oltenesti din zona Horezu Vâlcea am ales-o anume intrucat bluza din stanga prezinta un bogat ornament cu svastica, motiv decorativ cu o istorie speciala. Acest simbol se regaseste din Neolitic pina in Antichitatea Clasica pastrandu-se apoi in crestinismul timpuriu si in religiile orientale (hinduism, budism) dar apare si in America de Nord si Sud. El apare in artefactele culturilor indoeuropene la indoariani, persi, hititi, slavi, celti, greci iar cele mai vechi atestari sunt cele din cultura Vinca (mileniul 6-5 iC), ulterior in Epoca Bronzului si Fierului in Caucazul de Nord, la Sciti, Sarmati, etc. Thomas Wilson in 1894 studiaza aparitia si migratia acestui simbol in The Swastika, the Earliest Known Symbol, and Its Migrations. Svastica nu este un ornament care apare cu o frecventa mare fiind oarecum minor in raport cu celelalte motive in cadrul culturii respective. Simbolistica sa este legata de soare si adesea are o valoare de amuleta de noroc (nu insist in multitudinea de semnificatii acordate de antropologi).
Il intalnim sub forma de broderie in cateva camasi populare pastrate in Croatia dar mai ales in Bulgaria, in unele piese din costumul traditional rusesc (vezi imagine), in costumul lituanian ca motiv solar. O piesa textila foarte veche cu un motiv de svastica este pastrata in Muzeul din Ankara, este de origine asiriana, cca 1800 iC.  Thomas Wilson ataseaza migratiei simbolului si a popoarelor fusul de tors, una dintre cele mai vechi indeletniciri umane. In perioada crestina timpurie acest simbol se regaseste in tesatura brodata a unei mumii egiptene. Ulterior cele mai multe exemple textile se afla in arta Asiei de sud est iar o lucrare din 1904 exploreaza folosirea simbolului in arta chineza.
Pastrarea acestui motiv decorativ foarte rar pe o piesa vestimentara din portul national face din aceasta un obiect de o valoare inestimabila pentru istoria românilor. Acest ornament textil din Oltenia, dar descoperit si in cultura Vinca, la sud de Dunare, nu face decat sa ateste continuitatea unei traditii foarte vechi si posibil a semnificatiei, dincolo de valoarea pur decorativa. Intrucat simbolul nu este frecvent in costumul autohton ne putem intreba cum de a ajuns el sa fie pastrat pina in veacul al XIX-lea in contextul perisabil al gospodariei taranesti (obiectele se pot pastra cateva generatii dar nu avem genealogii). Una din explicatiile oferite de bulgari pentru frecventa motivului in Balcani este cea a legaturii cu cultul lui Mithra, zeul soarelui si ulterior cu zeul soarelui la slavi, Svarog. De exemplu la Muzeul Etnografic din Zagreb exista o mare colectie de oua incondeiate cu motivul decorativ al svasticii, regasit si pe ouale din Letonia si Lituania.
Aparitia acestui tip de broderie in Croatia, in zona Sofiei si apoi la Horezu, dar nu neaparat in zonele intermediare, ne arata mai degraba existenta unui fond ancenstral decat migratia prin influenta a unui motiv la "moda".
Insa ornamentul pare mai degraba pastrat din traditia crestina timpurie decat importat ulterior de la sud de Dunare si o alta ipoteza leaga aceasta bluza de influenta bizantina. Manuscrise bizantine foarte vechi pastreaza sporadic acest motiv numit gammadion (cruce formata din 4 litere gamma). O fresca dintr-un mormant de secol IV de la Silistra (Bulgaria) ilustreaza un personaj purtand o mantie ornata cu mari svastice purpurii iar o banda ornamentala exista la Sfanta Sofia. Motivul svasticii il intalnim si in broderiile ecleziastice din perioada lui Stefan cel Mare, il regasim la Putna ilustrat de decorul nasturilor costumului domnitei. Pastrarea motivului in broderia bisericeasca bizantina si ulterior transferul in portul popular evoca ancestralitatea traditiei din zona Horezu.
Suprapunerea culturii neolitice unde acest simbol apare pentru prima data in zona cu influenta de netagaduit a ornamentului religios bizantin face dificila aprecierea originii ornamentului de pe bluza olteneasca. El pare o relicva a trecutului, un ecou al timpurilor foarte stravechi si un simbol aparte. Ne putem intreba de ce totusi acest ornament geometric nu apare mai des in costumul popular autohton, caracterul sau simetric facandu-l relativ usor de realizat si imitat. Avea el vreo semnificatie anume si doar anumite femei erau in masura sa-l poarte? Imaginea de mai jos e reprezentarea unei tinute ceremoniale a unei preotese feniciene a zeului solar, carând focul sacru (teracota descoperita intr-un mormant fenician din Cipru).
In mod surprinzator aceasta svastica a fost regasita intr-una din cele mai misterioase zone de pe pamant cunoscuta azi sub numele de desertul Taklamakan. Aici au fost gasite o serie de mumii foarte vechi (cca 4000 de ani) cu trasaturi si vestimentatie europene iar una dintre ele avea un ornament cu o svastika, purta pantaloni asemenea izmenelor autohtone (iar alta avea un fel de cusma pe cap similara cu cea dacica, cea din reprezentarile cultului lui Mithra, ulterior cu cea a unor calugari tibetani). In reportajul despre misteriosul popor al tocharienilor exista la un moment dat un cadru cu o sa de cai a populatiei nomade actuale cu acest simbol. Un loc sacru din zona infatiseaza niste zeite ale fertilitatii dansand o hora fiind similare unor reprezentari descoperite in Bulgaria iar concluzia reportajului este aceea ca aceasta populatie disparuta se aseamana cu cea care a locuit in Europa de Est in zona Marii Negre, in urma unui proces de migratie inversa. Ei vorbeau o limba indoeuropeana si au trait intre cca 1800 iC si sec 9 dC in provincia Xinjiang de azi (bazinul Tarim).Termenul geografic de Tokharistan se refera la Bactria din primul mileniu sau in chineza "Daxia" (seamana teribil cu Dacia, dar este numele atestat din sec 3 iC pentru un regat mitic din Vest, contactele stând la baza infiintari Drumului Matasii).

Exemple din Costumul popular rusesc
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.

Saturday, September 11

Costumul popular - dileme din trecut si prezent

Dilema veche are in numarul curent o deosebit de interesanta abordare a ruralitatii in care diversi autori analizeaza si interogheaza perceptia contemporana asupra satului cu toate contradictiile de rigoare (Ruralitatea autohtona sau Bai, tarane!). Un articol despre costumul popular este semnat de istoricul Adina Nanu intr-o perspectiva idealista insa mai putin realista intrucat scoaterea din contextul costumelor purtate in regiunile care inconjoara România si al costumelor de la diversele curti domnesti, altele decat cele boieresti locale stirbeste perspectiva corectitudinii istorice. Articolul se termina cu o sentinta:
"O măsură care se impune este educarea tineretului ca să înţeleagă şi să iubească ceea ce vede la Muzeul Ţăranului sau la Muzeul Satului, dar şi ce mai găseşte prin lăzile străbunicilor. Şi să nu mai suporte kitsch-urile spectacolelor de televiziune, în care muzica populară e cîntată în ţinute caricaturale, fustă mini, decolteu maxi şi machiaj deochiat."
Este oare costumul popular romanesc incompatibil cu machiajul si cu seductia manifestata prin lungimea fustei si tipul de decolteu? Sunt imaginile prezentate de posturi ca EtnoTV doze maxime de kitsch vestimentar?
Aceste aparitii nu sunt autentice daca le comparam cu ceea ce se pastreaza la Muzeul Taranului Roman si cu modelele pe care le cunoastem din secolul al XIX-lea. Dar oare, a respecta cu sfintenie acel presupus ideal nu inseamna de fapt a-l imbraca pe om intr-un costum de "carnaval", a-l "masca" sau altfel spus a "anima" o silueta din Muzeu? Orice forma vestimentara este supusa normei si evolutiei vietuind intre traditie si reinterpretare (ceea ce oamenii poarta de fapt). Caracterul este dinamic nefiind pur vizual ci dat de modul in care haina este purtata respectiv intelesurile asociate acestui mod. 
Fusta nu era scurta (dar nici prea lunga, vezi imaginea de jos din muzeu), insa azi toate femeile poarta fuste scurte fara ca acesta sa mai fie vreun soc. Costumul popular era in primul rand expresia cotidianului fiind mai putin legat de canoane precum costumul sacerdotal. Exista si in varianta ceremoniala iar diversitatea ornamentala atesta aceasta libertate stilistica exprimata intr-o arie geografica restransa. Orice forma vestimentara are la origine un set de functii care ii justifica si modeleaza existenta insa uneori acestea se pierd sau se metamorfozeaza. In cazul costumului popular romanesc ratiunea sa prima de a exista s-a pierdut demult.
Poate pare bizar, insa decolteul si senzualitatea sunt parte integranta a bluzei romanesti feminine, cel putin comparativ cu alte costume. Faptul ca ai un snur care iti permite sa reglezi largimea spune multe despre modul in care ia putea fi purtata in secolele trecute. Compararea cu alte costume populare regionale arata ca in Tarile Romane costumul popular era mai lejer si mai "transparent" privirii, formele feminine mai accesibile ochiului. O ie tesuta simplu, cu putine ornamente (sau chiar borangicul), purtata peste corpul gol avea mai multe sanse de a dezvalui decat costumul rusesc bogat ornamentat, cu sarafan si o broboada peste cap si umeri. Femeile purtau uzual doar "bluza", nu existau multe suprapuneri de straturi care sa puna o bariera intre exterior si corp - alte natii au jachete sau veste inchise, o alta rochie peste, sal din dantela incrucisat peste piept, etc (subiectul e mai larg, nu il detaliez acum). Faptul ca fetele azi se dezgolesc mai mult nu e decat o evolutie fireasca a costumului si mai mult de atat, o expresie a societatii contemporane. Romancele se "dezbraca" mai mult si nu e prima data in istorie cand o fac.
Am ales o serie de carti postale de la inceputul secolului XX cu romance in port traditional (si nu ceremonial) pentru a reflecta acest aspect inerent al seductiei in cotidian. Aceste imagini cu femei simple ne arata ceea ce i se infatisa calatorului strain prin Europa care descoperea dupa multe corsete si jupoane apretate un altfel de lume in tarile romane. Aceasta goliciune, lejeritate si dezinvoltura a femeilor din Romania, azi transpusa la TV nu este o inventie a societatii contemporane si nici a unui plan monstruos care isi propune inlocuirea adevaratelor valori cu kitsch-ul.
Aceste costume pe care Adina Nanu le acuza de kitsch nu sunt altceva decat o manifestare a "spiritul" national contemporan. Autoarea isi incepe articolul despre portul istoric spunand ca "Privind cu atenţie oricare costum naţional, silueta de ansamblu dezvăluie idealul uman către care tindeau femeile şi bărbaţii,.." Modul in care costumul romanesc este purtat azi reflecta idealul contemporan de frumos al romancei. Daca subscriem sau nu la acest ideal este deja o chestiune personala insa "idealurile" unei epoci nu depind de noi.
Revenind la aceasta manifestare a seductiei in costumul autohton, imi reamintesc una din fotografiile pe care am descoperit-o la Paris, in albumul Expozitiei Universale de la 1889 - un grup de romance in costum national pozand foarte lasciv in pavilionul României unde se amenajase un fel de cârciuma autohtona pentru vizitatorii straini. Exemplul e anecdotic, dar fiecare epoca are propria viziune despre frumusete si seductie.
Ne putem intreba naiv daca machiajul este incompatibil cu portul national. Aceasta forma de ornamentare temporara a corpului, la fel de veche ca umanitatea, nu a fost accesibila tuturor intrucat prepararea produselor cosmetice sofisticate este o activitate dificila si oneroasa prin materiile prime folosite. Machiajul a fost mult timp apanajul celor bogati insa si aceasta industrie a inceput sa se democratizeze treptat odata cu secolul al XIX-lea. Sunt convins ca daca tarancile ar fi avut la dispozitie ruj, pudra si creion de ochi in diverse culori nu ar fi ezitat o clipa sa le foloseasca. Texte de secol XIX atesta ca aceste produse de infrumusetare aduse de la turci trezeau aceleasi pasiuni printre romance ca azi in paralel cu criticile aferente. Azi, machiajul e parte integranta din viata femeii si multe romance nu ezita sa-l aplice in mod strident. Inainte de 1945, ruj se scria inca "rouge" iar machiaj se scria "maquillage" in revistele vremii. Produsele au intrat tardiv si dificil in societatea noastra iar pentru unii patrunderea in "Sancta Sanctorum" a spiritului national echivaleaza cu o blasfemie. Aparitia lor in preajma costumului popular e absolut fireasca si autentica in raport cu zilele noastre. Acele fete machiate, coafate si decoltate .... asa sunt si cand se dezbraca de portul popular dupa iesirea din studio. A nega aceasta realitate si a vorbi in termen de bine si de rau reflecta o atitudine naiva - istoria costumului e plina de asemenea "excentricitati" devenite ulterior norme. 
Un alt subiect e legat de violenta machiajului. Faptul ca tinara a simtit nevoia de a folosi culori puternice si o delimitare clara a trasaturilor fetei nu reflecta altceva decat faptul ca a simtit forta ornamentului din costum si inconstient a dorit sa-l prelungeasca, sa creeze unul nou de aceeasi intensitate cromatica. Sunt numeroase ii romanesti intens ornamentate prin broderie care creeaza suprafete similare cu decoratia pictata a vaselor. Ceea ce multi numesc kitsch nu e altceva decat manifestarea latenta a unei forte artistice a celui care poarta costumul dar caruia ii negam accesul la valoare. Este dorinta de "infrumusetare". Tot un articol din Dilema Veche infatiseaza modul in care casa maramureseana este ornata in abundenta la interior cu textile. In acest context pur decorativ ne punem firesc intrebarea de ce chipul femeii ar trebui sa fie nemachiat iar parul simplu? Compozitional este nenatural insa acum 200 de ani femeile nu aveau paletele de machiaj pentru a intregi migalos ansamblul asa cum o pot face azi.
Respingand ideea unei carciumarese in port oltenesc, decoltata si descheiata bine, machiata, parfumata, cu fusta scurta si picioarele frumos bronzate pe care am acuza-o de kitsch .... ma intreb ce imagine ar fi oare pe plac pentru a se inscrie in niste iluzorii valori morale de autenticitate? O femeie autentica din popor, smerita si acoperita pina la gat, cu mainile arse de soare si de pamantul pe care il lucreaza din greu, cu o fusta lunga pentru a-i acoperi picioarele suferinde de la munca grea a campului si cu o bluza din panza groasa care ascunde orice forma si nu naste nicio dorinta carnala? Probabil majoritatea criticilor ar dori o mai mare modestie tot asa cum Coco Chanel considera ca genunchii sunt cea mai oribila parte a anatomiei feminine. Idolatrizarea trecutului si aceasta forma de venerare a unor "moaste" purtatoare de valori ne afunda si mai mult intr-o lume iluzorie rupta de realitate. Oamenii sunt acuzati de incultura si de distrugerea valorilor dar se uita cu nonsalanta ca acei creatori ai costumului popular din veacurile trecute erau persoane fara scoala, chiar cea primara.  
Disparitia costumului popular si caricaturizarea lui in confectii de serie e un fenomen pe care alte tari au inceput sa-l resimta inca de la finele secolului al XIX-lea. De exemplu, traditionalul costum german era deja in anii 20-30 un produs de serie cumparat prin cataloage de taranii din cele mai indepartate colturi ale tarii.
Fotografiile romanesti de secol XIX ne arata ca si in tara noastra portul nu a ramas strain influentelelor si modei iar modul firesc al oamenilor de a purta o haina nu corespunde neaparat cu varianta idealizata din muzeu tot asa cum imaginea idealizata a romanului e asa de departe de experienta cotidiana.
Poate adevarata drama a costumului popular nu e lungimea fustei si decolteul ci modul in care este el realizat, faptul ca nu mai exista persoane capabile de un artizanat de valoare si nu de ornamente simplificate realizate la masini de brodat chinezesti. Obiectele se pot conserva si reproduce insa drama incepe cand cei care au o bruma de cunoastere dispar.
imagine: Costum popular in 1917 si costume traditionale din Oltenia
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.

Tuesday, September 7

Vestimentatie si bijuterii - Egiptul Antic

Haina sau bijuterie, ornament sau vestmant? Acesta piesa exceptionala de arta egipteana din dinastia a IV-a (2551–2528 iC) restaurata minutios si pastrata la Muzeul de Arta de la Boston, reflecta unul din primele exemple in care ornamentul devine structura. Dualitatea decor si fond este admirabil rezolvata. Reteaua de margelele sugerand lapislazuli si turcoaz era suprapusa rochiei albe de in pina la a se separa de fondul aproape transparent. Ea devine o structura stilistica autonoma, spre deosebire de vestmintele pictate sau brodate unde "desenul" ornamental este intim legat de fundal. Tatuajul, ca prima forma de ornament, transformat ulterior in "tatuarea" textilei, castiga deja in Egipt autonomia fata de corp. Existenta unei piese vestimentare care este pur ornament cu o unica functie estetica nu e altceva decat expresia unei gandiri artistice de o mare forta si cu o mare putere de abstractizare. Vor trece multe secole pina cand alte forme moderne de autonomie a ornamentului isi vor face aparitia in vestimentatie.
Al doilea exemplu este din Dinastia a VI-a (2323–2150 iC)
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.

Sunday, September 5

Parfumul, cea de a opta Arta

Cea mai emotionanta surpriza a anului mi-a schimbat complet aceasta toamna. Pierre Guillaume, un parfumier pe care il apreciez si cu care sunt in contact de multa vreme lanseaza in aceasta toamna in Italia la Pitti Fragranze, incepand cu 10 septembrie, o linie de parfumuri care foloseste motto-ul blogului meu international, inaugurat acum 5 ani. Fraza "Fragrance is the 8th Art / Le parfum est le huitieme Art" aflata pe fiecare pagina a blogului meu, in semnatura mailurilor si in ornamentul rosu de sus, am creat-o in urma cu cativa ani atunci cand demarasem teza de doctorat legata de artisticitatea parfumului. Atunci cautam o tema care sa inchege studiile legate de raporturile intre arte si parfum, sa-i dea o logica usor de inteles dar mai ales sa fie ceva extrem de personal. Am gasit-o in numele meu si in sistemul clasic al artelor. Parfumul, cea de a opta Arta, este o teorie extrem de lunga pe care nu o detaliez acum pe blog, insa "gasirea" cifrei 8 a reprezentat "cheia de bolta" care a dat sens textelor pe care le public in engleza din 2005. Acest omagiu discret adus "mantrei" mele estetice din partea unui parfumier cu totul special care imi aprecieaza teoriile si viziunea artistica este cel mai frumos cadou pe care l-am primit anul acesta. Incepand cu 10 septembrie un numar impresionant de persoane din intreaga lume va descoperi o linie exceptionala inspirata de teoriile mele estetice.
UPDATE: Parfumurile Pierre Guillaume câstiga simpatia americanilor, dupa ce au fost recent introduse Pitti Fragranze. Puteti citi un recent interviu in care parfumierul onoreaza contributia mea si inspiratia "celei de a opta arte".
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.
Blog Widget by LinkWithin
Octavian iti recomanda Cele Mai Bune Carti de MODA pentru a debuta cu dreptul in aceasta industrie