Sâmbata, pe un ger de crapa marmura de la Crillon, mâinile mele aproape degerate au atins ceva extrem de rar si de o frumusete extrema. Intr-o obscura librarie in care ma aprovizionez cu documente pretioase am dat peste un registru enorm, mai gros ca un dictionar, mai mare ca un album A3. Pe foile cu patratele marunte ca odinioara, sute de pagini scrise de mâna caligrafic descriau un Tratat elementar de tesere, tomul provenind, dupa cum mi-a spus librarul, de la o veche fabrica de textile. Scrisul marunt in penita detalia tehnic toate tipurile de tesaturi, cu diagramele de tesere aferente si formulele de rigoare dar mai ales cu mostre textile pentru a ilustra teoria. Doua facturi de fabrica cu anul 1841 alaturi de alte elemente datau documentul in a doua parte a sec al XIX-lea. Cel mai suprinzator insa, dincolo de frumusetea scrisului de mâna, a dungilor, a marginilor si sublinierilor de rigoare, sunt materialele pe care le-am atins descoperind cum catifelele, satinurile si alte tesaturi de baza, erau totusi atât de diferite, fine, si desavârsite in epoca demult apusa, chiar daca era vorba de o uzina normala si nu de celebra industrie a matasii de la Lyon. Aceste tesaturi din epoca presintetica sunt de o finete incomparabila care se mai pastreaza inca in costumele din muzee, desi in cazul lor hainele au fost mult folosite. Când voi gasi fondurile de rigoare voi deschide o biblioteca de moda in România. Exista un numar impresionant de carti si documente vechi in Paris, in locuri putin cunoscute, dar pe care le-am identificat cu rabdare. Aceasta industrie inseamna in primul rând cultura si cunoastere si nimic nu se poate cladi fara un fundament solid, dar va mai dura mult pâna când generatia impostorilor sa dea barul pe atelier si Can-Can-ul pe biblioteca. Toti marii designeri ai secolului XX au fost mari amatori de arta, cu biblioteci impresionante (Jeanne Lanvin, Yves Saint Laurent, Karl Lagerfeld) si o cultura vizuala pe masura formata zilnic in Paris. Bucurestiul nu va ajunge vreodata nici macar la periferia marii capitale a culturii, insa unele lucruri, de exemplu in moda, pot fi accelerate, tot asa cum multi oameni de cultura români au facut-o incepând cu secolul al XIX-lea trecând peste inertia fanariota.
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.
