Unul din cei mai de seama designeri români contemporani si-a prezentat recent noua colectie impreuna cu o retrospectiva a parcursului creativ. 5 ani de moda Adrian Oianu in România, 5 ani de istorie recenta, dar o prezenta mult mai adânc inradacinata in peisajul contemporan. Am si acum primele schite si modele, dateaza de cca 15 ani, aparute atunci in firava presa a vremii care descoperea moda si fascinatia ei. In 2011, designerul isi exprima cu aceeasi convingere si sensibilitate universul personal, profund inspirat de valorile românesti perpetuate in arta si ornament, fara insa a le dezvalui explicit.
"Suflecata pan' la brau" e tema colectiei recent lansate si, suflecat pâna la brâu, Adrian Oianu a inceput acum foarte mult ani un demers singular in zona care aliaza puritatea liniei, nonsalanta gestului, libertatea culorii si o anume candoare fata de simbolurile nationale. Românii nu sunt inca pregatiti sa arboreze tricolorul asa cum au reusit americanii sa impuna propriul steag in capitala, iar mai nou ungurii imnul.
Designul 100% românesc nu exista decât prin cei care il inventeaza si il imagineaza. Nu este un dat istoric, nu este o realitate tangibila a trecutului, ci un imaginar din care Adrian Oianu si un numar restrâns de alti designeri se hranesc pe masura ce genereaza acest univers.
Tocmai de aceea, nu e vorba de preluari fidele sau ilustrari explicite ale unui port popular, ci generarea notiunii insasi de design românesc. Unii au privit constant in afara si aproape servil, altii au aplicat eticheta "românesc" in mod strident de parca ar fi realizat costume pentru Cântarea României, altii popositi de pe meleaguri straine uzurpeaza termenul pentru gloria personala, in timp ce foarte putini sunt cei care dau sens acestei notiuni.
Cu Adrian Oianu si un numar restrâns de designeri pe care i-am sustinut constant, asistam la nasterea modei românesti dupa ce am depasit cu greu perioada de implementare a modelului occidental. Exista in sistem alti designeri care, desi au forta financiara si mediatica pe care nimeni nu o are in tara, nu fac MODA, pentru ca sunt servili notiunii de tendinte si târguri. Nu au realizat ca ei sunt cei care genereaza moda. Simbolic, Oianu a inaugurat aceasta noua directie.
Nu avem o lunga istorie a modei pentru ca, desi s-au facut haine in atelierele locale inainte de 1946 si sunt cel mai in masura sa vorbesc de istorie, nu s-a pus problema autenticitatii in trecutul indepartat. Iata insa, ca o noua generatie, suflecata pâna la brâu, a inceput sa modeleze acest univers si sa ii dea forme tocmai pentru ca nu ne permitem luxul contemplarii unor simulacre ale trecutului.
Pornim astfel in cautarea aurului din munti, metafora pentru a ilustra potentialul autohton adânc ascuns in maruntaiele metropolei cosmopolite, cu maneci suflecate si poale suflecate la rochii. Adrian Oianu gateste o domnita moderna care descinde dintr-un basm pe cale sa se povesteasca.
Muzica asigurata de Grigore Lese a acompaniat fetele in pasi de doina si haulit. Nu intâmplator, drept accesorii au fost carti romanesti despre Brâncusi, Enescu, Eminescu, in loc de gentile Hermès. Oianu a realizat un ritual, un gest simbolic in care invita participantii, dar mai ales confratii, sa patrunda in tainele spiritului românesc, departe de cele câteva forme traditionale cunoscute in moda.
Un design 100% românesc nu se rezuma la o ia traditionala, la broderiile realizate prost si din paiete, la pasari aplicate pe post de Maiastra jumulita sau la clamarea pe toate gardurile a numelor sonore din cultura. Adrian Oianu a transmis mesajul ca a crea moda româneasca presupune ca orice activitate de design a lucra suflecat pâna la brâu si a munci ogorul culturii, a cultiva spiritul publicului si a recolta spicul de aur daca timpul e bun. Inseamna in mod evident a relua ceea ce designerii au renegat in ultimii 20 ani când au privit moda din fereastra McDonald's sau Starbucks - a lua cartile, albumele, povestile si cam tot ce s-a detestat in liceu pentru a le transforma in Frumos. Designerul educa publicul.
Pentru a da glas autenticitatii, un parfum cu aroma de leustean plutea in aer intrucât designerul, care si-a lansat acum si noua locatie intr-o casa cu arhitectura brâncoveneasca, a inteles subtilitatea notiunii de gateala. Gatim si ne gatim, moda e o bucatarie a sufletului din care rasare o planta sadita cu multi ani in urma si ingrijita cu drag. O alchimie a efemerului care innobileaza femeia timpurilor moderne.
Putini dintre cei prezenti in sala au realizat ca au asistat la un moment istoric, la un inceput de drum, la o trecere de prag strajuit simbolic cu un covor din Bucovina. Designul in sine intr-un univers al modei in care s-a zis aproape totul, conteaza mai putin fata de semnificatie. Ori exact aici a inceput in mod reusit Adrian Oianu sa lucreze, subtil si in tacere, dar cu sens si tact, atunci când a raspândit in aer mirosul fin si magic al unei plante culinare cu puteri miraculoase tocmai atunci când e simtita aievea.
Cromatica si motivele reliefate pe matasurile folosite in colectie au fost inspirate de o cercetare realizata la Muzeul de Geologie unde designerul a urmarit câteva obiecte din patrimoniu. Pietre, roci si minerale ascunse in colbul pamântului românesc au fost "suflecate" de Adrian Oianu si redate simbolic pentru un plus de autenticitate. Superbele imprimeuri de matase sunt sugerate de catre covoarele bucovinene iar fiecare rochie, o tipologie consacrata de Adrian Oianu asupra careia si-a pus pecetea in România, este unicat. Designerul se implica total in creatie, asemenea unui mester care plamadeste iscusit din misterele pamântului forme noi, surprinzatoare, neasteptate si unice.
Unicitatea materialului este data de imprimeurile originale Adrian Oianu si de texturile Adrian Oianu, urmata de dezvoltarea dantelei, o directie noua in care designerul se orienteaza spre viitor. Ce este altceva dantela decât o infiripare a gândurilor fragile, impletite diafan precum mreaja care capteaza visul? Totul e unic, delicat si fragil, dar involburat in misterele facerii.
Precum poalele suflecate si gata sa se reverse, rochia nu este fixa in carcanele vreunei forme, iar viata ei prinde contur când e purtata. Cununa Succesului Oianu nu e alta decât femeia care o poarta si pentru care rochia este unica, izvorâta din pamântul in care s-a nascut. De aceea, rochiile Adrian Oianu sunt o provocare pentru cele care le imbraca intrucât le cere perfectiunea trupului, naturaletea gestului, firescul nonsalant si siguranta pe care o da cultura. Ati ghicit ... nu orice femeie din Bucuresti se poate imbraca in Adrian Oianu, intrucat aceasta specie e rara in gradina zoologica a capitalei unde alti teribili imbraca jivinele din clasele inferioare.
Iesim din zona "fashion" si mai ales din cea fast-fashion incropita cu barbarismele mondene, pentru a descoperi un basm 100% românesc in care autorii, spatiul, modelele, muzica si aromele converg pentru a descrie un demers unic. Conteaza modelul in sine? Mai importanta e devenirea lui intrucât, asa cum indica numele, ne aflam in fata unui demers care se faureste sub ochii nostri. Nu stim unde ne va purta, imaginile dezvaluie putin. Doar vizita la noul conac al designerului poate descoperi femeii surprizele ascunse.
Pentru ca sunt unice si secrete, nu toate modelele vor fi vizibile in presa sau pe internet. Cele mai frumoase si mai rare, intrucât notiunea de lux se reduce la acea stralucire a exclusivitatii, sunt vizibile doar la conacul in stil brâncovenesc al designerului. Altele se dezvaluie doar clientelor. Dorind a se axa pe unicitatea tehnicilor, imprimeu, tesaturi, dantela, si alte elemente care tin de bucataria modei si arta gatelii cu stil, e lesne de inteles de ce secretele meseriei sunt pastrate cu sfintenie. Sunt multe croitorese in provincie care au inceput sa copieze modelele din capitala in orase unde nu toti designerii consacrati au magazine. Protejarea valorii si a muncii de cercetare transpusa in creatii si tehnici noi devine astfel apanajul celor care se dedica unui design 100% românesc si celor care isi permit unicitatea spiritului la o casa domneasca.
Forme fluide, curbe, suflate parca de vânt in dorinta lor de a invalui corpul ca o petala, imprimeuri de pietre de râu si matase asemenea râurilor colorate, colectia sugereaza acea transformare la care materialul brut este supus pentru a deveni pret de o clipa o forma in miscare. Surpriza decorativa o reprezinta insa motivele Bucovinene pe care cred ca le va reda si in alte tipuri de tesaturi in viitor (stofa tesuta par exemple) sau "cuibul de viespii", tip de cusatura aplicat cu succes si dezinvoltura la matasea fluida ca aurul topit.
Adrian Oianu a decis sa se dedice unui alt fel de a face moda pentru a conferi femeilor o armonie inexplicabila dar atât de necesara cu radacinile. Modernitatea gestului vine din aceasta intentie a autenticitatii si impresia de efemer impalpabil a tinutelor.
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.
