Infinit,
Ai fost odata ca-n povesti,
Ai fost odata ca-n povesti,
Ai fost ca niciodata,
Ai fost aievea si-n povesti,
Vei fi fost mereu, odata,
EVA evadând
LA infinit,
Aievea,
Aievea,
Odinioara, undeva departe, o prea frumoasa regina traia intr-un castel, deasupra unei paduri imense de trandafiri adormiti deveniti copaci, ale caror ramuri se impletesc ca vrejurile timpului si care infloresc doar o singura data. In turnul ei, la care se ajunge pe o scara in dubla spirala, Regina avea un singur companion, o Oglinda fermecata in care intregul univers se oglindea, si o pisica alaturi de care torceau firele universului, razele lunii si ale stelelor care se prelingeau aievea in toiul noptii, asa cum parfumul rozelor s-ar fi catarat pe razele soarelui de vor fi inflorit vreodata. Numele sau e secret iar cel care il cunoaste o poate vedea in vis, in visul care (se) viseaza, aievea in nadir.
Intr-una din zilele infinite ale Universului fara timp, Regina a tors povestea pe care o stim in aparenta, "Alba ca Zapada". In varianta cunoscuta, Regina moare, oglinda e distrusa, preafrumoasa isi traieste iubirea eterna. Dar in alt univers, Regina descopera ca "Alba ca Zapada" nu este fiica ei vitrega, ci propriul copil. Cu Printul din povestea de fata? Cu cea mai luminoasa stea a noptii din basmul anterior? Totul e o functie, de care parte a oglinzii ne aflam, in povestea derivata. Intr-un univers diferit, Regina se leapada de iluzia oglinzii, "Alba ca Zapada" e ea, odinioara tânara. E un joc al oglinzii, care îi arata trecutul, de parca in prezent ar fi imbatrânit. Dar poate o Regina, traind in turnul fermecat, sa imbatrâneasca când rozele in mai nu infloresc ? Evident nu, e jocul oglinzii care numai se amuza cu Regina asa cum pisica ii incurca uneori ghemul de fire din care tot ea tese TOT universul. Apropo, oglinda s-a jucat odata si cu pisica si a trimis-o in poveste in conduri fermecati pentru a se lupta cu universul, asa cum pisica se lupta in fiecare seara cu umbrele, tulburându-i somnul. Cum a inventat condurul? Intr-o noapte nepretuita, pisica neagra torcea sub pervaz clipele din ghemul lunii, intr-o pozitie speciala, iar razele Lunii au incaltat-o pret de o clipa.
Dar una din infinitele variante ale povestii fara sfârsit e altfel. Oglinda din basmul "Alba ca Zapada" a devenit cioburi, iar unul din aceste cioburi s-a oglindit la rându-i exact in momentul când se derula secventa cu Vânatorul, trimis de Regina sa-i aduca inima presupusei sale fiice vitrege. De aici incolo, povestea a devenit fascinanta pentru Regina, a depanat-o pret de o mie de nopti in fata Oglinzii care ii soptea, pâna când din firele lunii a tesut un covor fermecat.
Oglinda, oglinjoara, pe cine NE-am mai fermecat in asta seara?
Oglinda, oglinjoara, pe cine n-am mai fermecat in asta seara?
Oglinda, oglinjoara, pe care neam ai fermecat in asta seara?
Oglinda, oglinjoara, de ce m-ai fermecat in asta seara?
Oglinda, oglinjoara, cu cine nu m-ai fermecat in asta seara?
Oglinda, oglinjoara, cu cine m-am mai fermecat in asta seara?
Oglinda, oglinjoara, pe cine am mai ferecat in asta seara?
Oglinda, oglinjoara, pe cine ai mai ferecat in astre Seara?
Oglinda, ASTRIS, Seara
In acea poveste deslusita cu atâta limpezime in oglinda, vânatorul se plimba alene intr-o padure fermecata, acum câteva mii de ani pentru a aduce de mâncare femeii si fetei sale ce-l asteptau in coliba, când, intr-o zi, dorind a-si potoli setea, descopera o suprafata neteda de apa, albastra ca azurul limpede al cerului. Isi zareste chipul pentru prima data in zarea finita a infinitului albastru. Intr-una din infinitele variante posibile, vânatorul devine Narkyss in oglindirea efemerului din alt basm. In alta varianta, impresionat de efect si nestiind ce e aceea o oglinda, daramite Oglinda, el va cauta in padurea infinita si va avea parte de revelatii. Revelatia e trezirea dintr-o alta reverie infinita, pret de o clipa. Intr-o zi, e un diamant, asemenea stelei indepartate care lumineaza noptile Reginei. In alta varianta, e un ciob de oglinda, acel ciob din oglinda fermecata sparta in milioane de bucati. Dar alaturi de ciobul stralucitor, vânatorul va descoperi pe Pamânt si ciupercile frumos colorate, asezate ca un ornament pe covorul verde al padurii. Una din ciupercile pe care le culege, este ciuperca fermecata care ii permite sa calatoreasca dincolo de oglinda pentru a gasi Oglinda. Astfel, ajunge atât de departe, incât construieste casele de ciuperci la finalul povestii Alba ca Zapada, in schimbul a mii de "cioburi" aduse din pamânt de altii ca el, dar mult mai mici, frânturi pe care spera sa le adune intr-o oglinda mare, Oglinda lacului albastru pe malul caruia rasarise deunazi prima narcisa cu miez din Soare, pe adevaratul nume, Narcissus poeticus. Dar cum te poti afla deopotriva in atâtea basme pe care le povestesti, doar pentru a alina somnul fetei in coliba din padurea fermecata, iarna, când singura caldura e imbratisarea?
Cel care poate reintregi Oglinda din infinitele sale cioburi este Magicianul, calator in inifinitele Universuri pe care le rescrie si caruia i-am spus intr-o alta poveste Merlin, asemenea numelui unui teatru de papusi. Fiecare papusa este fermecata pentru ca ele viseaza povesti in mintea copilului care le adopta, asa cum Regina a adoptat Oglinda fermecatacadeluna (fermecata, cade luna-ntr-un echou). Scopul Magului, calauzit de steaua care-a rasarit in noapte, e o cale atât de lunga, e scopul magic al oglinzii, acela de a ordona infinitele cioburi, asemenea unui puzzle dezordonat, pentru a ajunge inapoi in prima poveste din care, Regina cu puterile ei de magiciana, il ajuta cu puterile-i infinite in povestea finita in care se afla sa gaseasca "numarul de aur".
"Intr-o zi, Magicianul va iesi din Oglinda asemenea unui print iar in acea zi, toate rozele vor inflori", ii deapana Oglinda povestea Reginei cu pisica neagra torcându-i alene in poale, fermecata la auzul sperantei ca va putea vreodata sa simta adierea rozelor ce infloresc o singura data, ca odinioara. Dar este oare Magicianul, povestea din poveste? Sau e alt joc al Oglinzii in care Hyperion ii apare Calinei, oglindindu-i visul de lânga in steaua indepartata, iar umbra pisicii nastrusnice se reflecta asemenea unui Zburator cu negre plete, venind la soaptele Reginei din Oglinda?
Exista oare Regina? Sau e doar o plasmuire a Oglinzii fermecate reflectând in ea stralucirea infinita a astrelor si alaturi de ea, umbra unui gând, pisica neagra. (tiptil o umbra, tactil penumbra) Aceasta din urma are, la rându-i, in loc de ochi, doua stele stralucitoare in miez de noapte. Pisica de culoarea abanosului cu ochii fermecati e indepartata bolta instelata a noptii care toarce in poalele stapânei. O vezi si nu e. E umbra, e penumbra?
In eternul joc al infinitelor posibilitati din Turnul cu scara dubla, asemenea Castelului de la Chambord, Oglinda i-a facut intr-o zi o surpriza Reginei - o fiola de cristal, aidoma farului care lumineaza in noapte (Aidoma e Idioma, figura depanata in infinitul Cuvântului) In ea, a captat esenta padurii de trandafiri care inconjoara castelul, roze care vor fi inflorind odata, doar odata. Dar mai stii? In alt univers, mirosul lor infinit din padurea de jar a lui mai, ar fi urcat ametitor pâna la turn. In alta poveste, Regina ii intinde o capcana Oglinzii, vrajindu-se cu mirosul. Cine mai are nevoie de o oglinda atunci când ai o fiola magica cu un Elixir pretios, direct din Preciosa, sacul de minuni din Codexul lui L.DaVinci?
Dar din toate aceste multiple variante, exista una cu totul speciala, cea in care in Turnul parasit au ramas doar Sipetul si Oglinda, unite si separate pe veci, ∞ Solve & Coagula ∞
Camera era zidita asemenea unui cavou, Esenta si Imaginea erau alaturi. Ce folos, când "lumina" parfumului e sigilata si nu poate vraji Oglinda, iar aceasta nu poate vraji parfumul fara lumina? Stralucirea universului e sigilata in ambele elemente. Cum se vor vraji una pe cealalta când spiritul realitatii are nevoie de un gest pentru a indeparta sigiliul sticlei?
Pentru ca la inceputul inceputului existau doar Sipetul cristalin sigilat si Oglinda, aceasta din urma a inventat basmele pentru a aduce toate personajele in actiune ca sa indeplineasca miracolul, unirea dintre Realitate si Iluzie.
Primul basm, cu sipetul de cristal ce contine esenta si oglinda care o reveleaza, incepe in Egipt cu magicianul DJEDI. DJEDI a ferecat piramida lui Keops fermecându-i intrarea, intorcând asemenea unui Arhitect Universul pe dos si in DOS, intrucât episodic adora numerele. In Piramida cea Mare, Turnul devine tunel, pentru a gasi lumina, pentru a-i respira esenta. Infinit & Oglinda, versiunea 1.0 in care cele doua obiecte se privesc vertical - un Obelisc, un "unu" scris cu forma lui "zero", poleit cu aur (pyramidion) pentru a capta soarele de la LUXOR si a-l trimite in adâncul "casei" care respira a Parfum. Iar pentru a reuni Realul si Iluzia, am desenat un oval cu un unu, un cap si un nas, apoi un TEMPLU la LUXOR care are aceeasi configuratie si am scris Osiris si Isis la infinit.
Aievea,
In nadir,
In nadir,
EVADALAEVA
Ati fi fost mereu, deodata,
Vei fi aievea si-n povesti,
"Sa fii ca niciodata"
Va fi odata ca-n povesti,
"A fi la infinit"
φ ∞
ever 8 ever
REVE
∞
Ti-a placut articolul? Inscrie-te pentru noutati parfumate exclusive de la Paris si nu uita sa activezi emailul.
